«

»

Feb 22

Relatiile ruso-maghiare sau iluzia unui imperiu inexistent

Ungaria. Acest “copil tulburat” al Europei secolului XXI isi cauta locul pe scena politica europeana si mondiala. Desi este membra cu drepturi depline atat in Uniunea Europeana cat si in Alianta Nord-Atlantica, Ungaria a cautat in ultimii ani o apropiere de “statele estice”, printre care China, Turcia, Arabia Saudita dar mai ales Rusia. Ungaria se afla intr-o pozitie delicata; pe de o parte este dependenta de investitiile germane, austriece si olandeze (principalii investitori straini in Ungaria, totalizand circa 60% din intreg volumul investitiilor straine din aceasta tara), dar in acelasi timp incearca sa dezvolte relatii economice si diplomatice independente cu Rusia. In ultimii ani, mai ales sub regimul Orban, ungurii au reusit sa se apropie de Rusia extrem de mult. Dincolo de imprumutul de 10 miliarde de euro contractat de unguri de la rusi pentru a dezvolta 2 grupuri pentru centrala nucleara de la Paks, contract pe care l-au atribuit societatii conduse de catre stat – Rosatom (contractul este cifrat in jurul sumei de 17 miliarde de dolari americani), Ungaria a reusit sa obtina preturi preferentiale pentru gazele naturale, dar si dreptul de a revinde catre alte state din vecintate (ex: Romaniei).

 

            Despre Ungaria

Ungaria este singurul stat european “non-european”; lingvistic nu se aseamana cu nici un alt stat european (exceptand cateva similaritati cu limba finlandeza), cultural au imprumutat in mare parte de la vecini fie pe linie religioasa (catolicism apoi protestantism), fie pe durata perioadei in care au fost sub imperiul Habsburgic. Din punct de vedere al relatiilor de buna vecinatate, ungurii reusesc sa aiba probleme cu absolut toti vecinii lor, in special datorita faptului ca au pretentii teritoriale nejustificate asupra unor teritorii (Transilvania din Romania, Voijvodina din Serbia, Subcarpatia din Ucraina, Burgenland din Austria, teritorii din sudul Slovaciei, precum si teritorii ale Croatiei). Datorita acestor pretentii, exista un grad de ostilitate la nivelul popoarelor vecine. Chiar daca in mod oficial exista pacte de buna vecinatate si se incearca pe toate fronturile o normalizare a relatiilor, la nivelul populatiei, exista un grad ridicat de antipatie (se pot aminti doar antipatiile dintre unguri si romani, dintre unguri si sarbi, dintre unguri si slovaci si chiar si dintre unguri si croati).

 

            Relatiile ruso-maghiare

Relatiile ruso-maghiare dateaza din epoca sovietica si au fost in general bune. Ungaria (Republica Sovietica Ungara) a fost un aliat de nadejde al Uniunii Sovietice (exceptand momentul invaziei in 1956), iar relatiile dintre cele doua state au cunoscut un avant puternic dupa anii ’80. Sub Viktor Orban, relatiile ruso-maghiare au intrat intr-o noua etapa. Apropierea ungurilor de rusi are la baza mai multi factori.

In primul rand, ungurii sunt dependenti energetic de importurile de hidrocarburi de la rusi (in proportie de 80% din necesar). Acest lucru poate deveni o vulnerabilitate pentru ei. (Belarus este un stat dependent energetic fata de Rusia, iar cand Gazpromul a dorit preluarea Beltransgaz nu prea a existat loc de negociere; preluarea s-a facut rapid, in urma presiunilor in ceea ce se poate numi un “razboi al gazelor”; exemplul este foarte bun deoarece poporul belarus se considera infratit cu poporul rus – rusii albi). Principalele produse de export ale ungurilor in Rusia sunt materiile prime agroalimentare (produsele agricole), ceea ce nu le ofera nici un fel de parghie in negocierile bilaterale; iar exporturile maghiare catre Rusia au inceput sa scada inca din 2011, si au atins un minim odata cu criza internationala generata de situatia din Crimeea.

 

In al doilea rand, Viktor Orban viseaza la o epoca imperialista si la o “Ungarie Mare”, sperand ca apropierea de Rusia ar putea sa ii permita sa agite apele pe la vecinii de la care au pretentii teritoriale absurde. In ultimii ani Budapesta incurajeaza tot mai mult un comportament agresiv al minoritatilor maghiare din statele vecine, cu precadere al minoritatii maghiare din Romania, si incita la tendinte secesioniste; Ceea ce Budapesta uita este faptul ca fiind membru al Uniunii Europene, dar si membru NATO, un astfel de comportament poate fi sanctionat international. Budapesta nu isi permite sa paraseasca Uniunea Europeana (peste 70% din comertul extern se desfasoara intracomunitar, si peste 80% din investitiile straine directe sunt realizate de state membre). Nu in ultimul rand, cu o armata ce numara circa 29000 de cadre, fara industrie de aparare si cu aproape zero echipamente grele Ungaria nu prea poate emite pretentii militare. Si desi Orban incearca sa joace la doua capete, pana acum a demonstrat ca nu are suficienta forta sa duca acest joc pana la final. In momentul in care este constrans, este nevoit sa dea inapoi.

 

Pe de alta parte, perspectiva rusa este destul de simpla. Rusia lui Putin nu se poate compara cu Rusia lui Eltin. Daca in perioada 1991-1999 la Kremlin dictau o serie de oligarhi, care trasau politica interna in functie de interesele economice pe care le aveau (dictau privatizarile, legislatia economica, controlau justitia), astazi Rusia are aspiratii inalte, si este un stat solid, o proiectie a viziunii lui Andropov. Conducerea statului se bazeaza pe o disciplina stricta, iar scaparile celor care ar trebui sa asigure aceasta conducere nu sunt tolerate, ba mai mult, greselile sunt taxate imediat si intr-un mod exemplar. Avand un nucleu solid la conducerea tarii, Rusia isi doreste sa isi exercite influenta asupra vecinatatilor, pentru a se putea considera cu adevarat o super putere. Principalele directii pe care mizeaza sunt panortodoxismul (sau apropierea si dezvoltarea de relatii stranse cu statele ortodoxe; Este bine cunoscuta prietenia sarbo-rusa, iar in ultima perioada se poate observa o apropiere a Rusiei fata de Grecia, Cipru, Bulgaria), si apropierea de puterile regionale (dincolo de apropierea de China, Rusia isi intareste relatiile cu state ca Iran, India, Brazilia, Africa de Sud). In acelasi timp, Rusia cauta sa obtina parghii de negociere prin varii mijloace. Si aici intervin fie enclavele (Transmistria, Osetia de Sud, Abhazia, Crimeea, Donbas), fie statele mici – statele marioneta. In aceasta situatie se gaseste si Ungaria, un stat in care Rusia “investeste” pe doua directii (finanteaza si sustine doua partide rivale: Fidesz – aflat la guvernare si Jobbik – aflat in opozitie).

 

Prietenia ruso-maghiara pare insa sa aiba la baza anumite interese economice si se dezvolta mai mult la nivelul elitelor politice. Populatia nu impartaseste aceeasi viziune prorusa pe care principalele doua partide maghiare tind sa o dezvolte. Daca legaturile Jobbik cu Rusia au la baza in principal trecutul controversatului Bela Kovacs, cel care dincolo de studiile finalizate la Moscova, si cei 15 ani petrecuti in Rusia s-ar parea ca are legaturi si cu serviciile ruse de informatii (lucru demonstrat in 2014-2015), in Fidesz orientarea prorusa este data mai mult de admiratia lui Orban fata de ceea ce numeste “iliberalismul rus”, de orientarea conservatoare si eurosceptica a acestuia, dar si de legaturile economic avantajoase ale asa numitei oligarhii de la Budapesta (odata cu apropierea de Rusia a regimului Orban, trei situatii controversate au adus avantaje economice unor apropiati ai acestuia: contractul pentru cele doua grupuri ale centralei nucleare de la Paks, schema MET si modernizarea garniturilor de metrou din Budapesta – contract atribuit celor de la Metrovagonmash).

 

            Iluzia imperialista maghiara

Desi relatiile ruso-maghiare par foarte stranse, Ungaria poate deveni usor victima propriei visari. De ce relatia ruso-maghiara nu le poate aduce ungurilor mai mult decat doar cateva avantaje economice?

Un stat mic nu poate niciodata negocia cu Rusia de pe picior de egalitate. Cu atat mai mult un stat ca Ungaria, care in afara de o simpla voce in interiorul Uniunii Europene nu ii poate oferi Rusiei nimic. Ungaria este pentru Rusia un simplu cal troian in interiorul uniunii, un agitator la nevoie. Un simplu pion pe care sa il foloseasca pentru a distrage uneori atentia de la mutari mai importante. Rusia cauta sa se apropie de statele din vecinatate prin diverse metode, iar una dintre ele o reprezinta sustinerea si finantarea partidelor de orientare conservatoare, antiliberale, eurosceptice (Frontul National in Franta, Partidul Poporului din Slovacia, Attack din Bulgaria, si lista continua). Jobbik si Fidesz sunt doua partide care simpatizeaza cu Rusia, astfel ca rusii pot fi o voce importanta in parlamentul ungar. Contextul international tinde sa imparta lumea in doua ideologii: Ultraliberalismul vestic si conservatorismul/traditionalismul estic. Rusia exploateaza la maxim aceasta situatie si astfel devine “protectorul” miscarilor conservatoare si ultraconservatoare din Europa. Ungurii sunt primii care au adoptat o politica antiliberala, prin nationalizarea industriilor cheie, protectionismul intern, izolationismul in ceea ce priveste criza migrantilor din Europa, si prin politica nationalista pe care tind sa o adopte. Practic, apropierea ungurilor fata de Rusia s-a facut in mod natural datorita tendintei lor de a duce o politica traditionalist-conservatoare, intr-o Europa care tinde sa se indrepte catre ultraliberalism.

Contextul international este deasemenea nefavorabil ungurilor care isi doresc sa indeplineasca visul imperialist. Sarbii sunt protectorat rusesc inca din secolul XVIII, croatii si slovacii sunt deasemenea membri ai Aliantei Nord Atlantice si ai Uniunii Europene, avand granitele garantate prin tratate internationale, iar Romania, dincolo de statutul de membra al celor doua organizatii, gazduieste un element al scutului antiracheta, astfel ca are un statut privilegiat.

 

Concluzii

In concluzie, desi relatiile ruso-maghiare sunt intr-o noua etapa, apropierea ungurilor fata de Rusia nu este decat un simplu foc de. Desi este bine ca relatia aceasta sa fie atent supravegheata, ungurii nu isi pot permite sa emita pretentii sau sa lanseze amenintari, neavand in spate decat o iluzie. Influenta rusa in Ungaria are caracteristici unice. Orientarea politica pro-rusa a partidului de guvernămant, Fidesz, si al celui mai mare rival politic, partidul radical de dreapta Jobbik, nu este impartasita nici de majoritatea maghiarilor, nici chiar de propriii alegatori. Prin urmare, orientarea rusa din politica maghiara poate fi considerata un proiect al elitelor politice de la Budapesta (elite care isi pot pastra puterea beneficiind de avantajele economice generate de “obedienta” fata de regimul de la Kremlin).

Leave a Reply