«

»

Jan 08

Je suis Charlie…


 

Paris… 07 ianuarie 2015… Ora localǎ 11.00… Focuri de armǎ spulberǎ liniştea micii artere Rue Nicolas Appert. Atacatorii sunt, conform surselor, trei bǎrbați înarmați, membri ai comunitǎții islamice. Printre victime, opt ziarişti ai unei publicații de satirǎ. Este un act terorist sever, barbar şi aproape de neimaginat…

Dar în spatele acestui atentat terorist sunt mai multe elemente care nu sunt vizibile publicului larg. Iar unele întrebǎri logice sunt foarte uşor de neglijat în actualul context.

 

În condițiile în care în Franța numǎrul membrilor comunitǎții islamice depǎşeşte cinci milioane (dintr-un total de 64 de milioane), fiind în mare parte membri ai pǎturilor sociale inferioare, şi într-un context global agitat cǎnd vine vorba de problematica islamicǎ, este greu de crezut cǎ serviciile franceze nu au în colimator membri cu înclinații teroriste. Într-o comunitate sǎracǎ, cu o mentalitate ultra-tradiționalistǎ, apar cu uşurințǎ radicali. Serviciile monitorizeazǎ atent aceste situații (infiltreazǎ agenți în comunitǎțile locale, recruteazǎ dintre membri, etc) astfel încât sǎ poatǎ preveni sau dejuca eventualele evenimente nedorite. În plus, traficul de arme este şi el monitorizat, mai ales în condițiile în care în Franța, comercializarea armelor de foc este restricționatǎ.

Astfel apare întrebarea logicǎ: ar fi putut serviciile franceze sǎ previnǎ aceste atentate ? Şi dacǎ da, care situație aduce beneficii mai bune pe termen lung ?

Sunt trei scenarii simple vizavi de tragicele evenimente .

1. Serviciile nu au avut absolut nici o informație legatǎ de aceste evenimente şi deci, nu au putut interveni. Un scenariu destul de puțin probabil în actualul context…

2. Serviciile aveau informații legate de aceste atentate şi ar fi putut interveni pentru prevenirea lor. Un scenariu plauzibil dar fǎrǎ beneficii pe termen lung.

3. Serviciile aveau informații dar nu au intervenit pentru prevenirea lor, deoarece urmǎrile acestor evenimente au consecințe favorabile statului francez pe termen lung. Un scenariu plauzibil asupra cǎruia voi insista puțin…

Se considerǎ cǎ serviciile aveau informații cu privire la aceste atentate dar au preferat sǎ nu intervinǎ. Nimeni nu poate justifica implicarea serviciilor şi nimeni nu poate contesta informațiile pe care serviciile le aveau, pentru cǎ întreaga activitate a serviciilor este secretizatǎ. Ce ar fi avut statul francez de caştigat de pe urma unor astfel de tragice evenimente ? Istoria ne demonstreazǎ cǎ de multe ori, prevenirea unor evenimente nefericite asupra cǎrora existǎ informații este pe termen lung scenariul mai puțin favorabil. Istoria ne demonstreazǎ cum statele apeleazǎ la diferite evenimente sau cum exploateazǎ capitalul negativ de pe urma unor astfel de evenimente şi/sau a tragediei umane pentru a-şi pune în practicǎ strategia pe termen lung…

Problema islamicǎ este o problemǎ apǎsǎtoare pentru Franța şi nu numai. În contextul global actual, în condițiile unei “democrații paşnice” europene şi ținând seama de aşa-zisele valori universale, problema islamicǎ s-a accentuat in Franța ultimilor ani… Ca fostǎ putere colonialǎ, Franța a permis populațiilor din fostele colonii sǎ se stabileascǎ foarte uşor pe pamant francez. La început, imediat dupǎ încheierea rǎzboiului, populația sǎracǎ din colonii a fost “importatǎ” în Franța pentru a acoperi necesarul de locuri de muncǎ pe care francezii nu şi le doreau (în general locuri de muncǎ mai slab plǎtite). Deşi pentru imigranții astfel sosiți in Franța reprezenta un pas uriaş (locuri de muncǎ, locuințe, condiții pentru a-şi întreține familiile), în contextul general, aceşti imigranți începeau sǎ dezvolte pǎtura socialǎ inferioarǎ a Franței. Acest lucru a dus automat şi în mod involuntar la o oarecare marginalizare a lor. Prin aceastǎ marginalizare, ei şi-au pǎstrat valorile ultra-tradiționaliste (valori nu neapǎrat negative, dar în contextul unei “modernizǎri sociale” a Franței, valori considerate înapoiate). Dar ce înseamnǎ aceste valori ultra-tradiționaliste şi ce efect produc ele pe termen lung? Aceste valori se traduc prin simplul fapt cǎ în timp ce familiile de francezi se întemeiazǎ la vârste tot mai înaintate, având tot mai puțini copii ducând în perspectivǎ la un spor natural scǎzut sau negativ pe termen lung, familiile de imigranți se întemeiazǎ devreme, având un numǎr mare de copii, înregistrând astfel un spor natural ridicat. Copii imigranților primesc automat cetǎțenia francezǎ, având deci, aceleaşi drepturi ca şi francezii de rând. Pe termen lung, se înregistreazǎ o creştere a populației de imigranți în detrimentul populației locale. Diferențele sociale rezultate de pe urma diferențelor de valori duc în timp la un anumit nivel de segregare, iar mai apoi la nelinişte socialǎ.

Revenind la scenariul actual, unele studii aratǎ cǎ în ritmul actual, populația francezǎ ar urma sǎ devinǎ minoritarǎ în Franța în urmǎtorii 50-60 de ani. Pe fondul toleranței forțate, şi al unor carențe majore în sistemul actual de valori occidentale, rezultǎ douǎ categorii de mase: una nemulțumitǎ şi revoltatǎ pe situația actualǎ, care tinde sǎ se coaguleze sub unele formațiuni de orientare dreapta sau extremǎ dreapta, şi o alta indiferentǎ la situație. Un astfel de eveniment, cum este şi acest atentat terorist de ieri, are rolul de a stârni nemulțumire şi indignare în rândul masei indiferente. Atentatul din Paris, atrage un val uriaş de nemulțumire şi de urǎ, şi adânceşte segregarea dintre pǎturile sociale. Exploatarea unui astfel de eveniment, îi conferǎ unui stat democratic, cele mai “democratice” mijloace de manevrǎ şi un spațiu de acțiune foarte important. Pentru protejarea cetǎțeanului de rând, platitor de taxe şi impozite, statul trebuie sǎ ia toate mǎsurile necesare. Pentru prevenirea unor evenimente similare, statul poate şi trebuie sǎ facǎ orice!

Oare cum priveşte acum, un cetǎțean de rând, pânǎ ieri indiferent la problema islamicǎ, aceste situații ?

Leave a Reply